Promovarea mobilității de tineret în scopul muncii și soluționarea problemei șomajului tinerilor în Europa

Promovarea mobilității de tineret în scopul muncii și soluționarea problemei șomajului tinerilor în Europa

rezoluție adoptată de JEF Europa pe 6 noiembrie 2016, readoptată în format actualizat pe 21 noiembrie 2021

Ca urmare a crizei financiare internaționale și a pandemiei globale COVID-19, neocuparea tinerilor ajunsă la nivel agresiv a devenit una dintre cele mai urgente provocări pe care Europa le întâmpină. Statisticile arată că generația noastră întâmpină dificultăți în a intra pe piața muncii și a găsi un loc de muncă. În paralel, precaritatea și condițiile de muncă degradante existente pe piețele forței de muncă rămân o problemă nerezolvată. Pe termen lung, ocuparea transfrontalieră și mobilitatea la nivelul UE pot rezolva o parte din aceste probleme și ameliora nivelul neocupării tinerilor. JEF Europe îndeamnă toți actorii implicați, incluzând statele membre, instituțiile UE și organizațiile neguvernamentale să se poziționeze în sprijinul mobilității europene și locurilor de muncă prin reforme semnificative. 

JEF Europa,

  • Reiterând libertatea de mișcare a lucrătorilor ca un principiu fundamental al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, așa cum este menționat în articolul 45, definiția muncii decente și responsabilitatea părților semnatare a o susține din articolele 6-7 ale Convenției internaționale privind drepturile economice culturale și sociale, Directiva UE 2014/50 a Parlamentului European privind cerințele minime pentru încurajarea mobilității muncii în privința schemelor suplimentare de pensie;
  • Observând că politicile sociale și de ocupare se află la nivelul competențelor statelor membre, în timp ce instituții europene precum Parlamentul European și Comisia Europeană sprijină și complementează eforturile acestora în privința armonizării standardelor de pe piața muncii; 
  • Îngrijorați profund de faptul că pandemia COVID-19 a avut un impact sistemic, profund și disproporționat asupra tinerilor, asupra ocupării acestora, precum și asupra vieții academice și bunăstării lor;

Șomajul tinerilor:

  • Înțelegând că rata șomajului tinerilor este definită ca rata dintre numărul total al persoanelor neocupate între 15 și 24 de ani supra totalul numărului de persoane din același grup din totalul forței de muncă, cea din urmă reprezentând suma persoanelor ocupate și neocupate, precum și fiind conștienți de suprapunerea între educație și muncă la nivelul aceluiași grup; 
  • Atrăgând atenția asupra importanței mobilității transfrontaliere în scopul muncii pentru sporirea eficienței piețelor forței de muncă, crescând competitivitatea și făcând ajustări în fața șocurilor asimetrice într-o zonă monetară optimă, așa cum își propune zona euro să devină; 
  • Observând cu îngrijorare că șomajul tinerilor la nivel mondial a crescut în ultima perioadă, pentru prima dată de după criza zonei euro din 2011, ajungând atunci a un șomaj în rândul tinerilor la nivel european de 23,8%, în 2013, perioadă urmată de nivelul atins în timpul pandemiei COVID-19, de până la 20% (media în țările UE);
  • Deranjați de decalajul vast între regiuni diferite și între grupuri sociale în privința datelor privind șomajul tinerilor, și de migrația regională rezultată, ducând în consecință la un fenomen de „brain drain” la nivel interregional, care perpetuează o spirală descendentă asupra economiilor afectate, și de creșterea constantă a decalajului de avuție intergenerațional; 
  • Observând că 1 din 6 tineri europeni între 20 și 34 de ani nu este angajat, nu este în educație și nici în formare la nivelul anului 2015 (NEETs), adsea forțați să lucreze în condiții de precaritate și captivi unei stări de șomaj structural sau de ocupare suboptimală, ducând posibil la excluziune socială;
  • Punând accentul pe impactul asupra tinerelor care au fost afectate sever: proporția tinerelor NEETs în 2020 era cu cel puțin 10 puncte procentuale mai mare ca a tinerilor;
  • Îngrijorați la un nivel ridicat față de consecințele Brexitului asupra tinerior, în Uniunea Europeană și în Regatul Unit, în special regretând reținerea Regatului Unit față de participarea în Erasmus+;
  • Regretând statutul de țară terță a Elveției în Erasmus+, fapt ce previne participarea rezidenților tineri din Elveția în în program și a tinerilor din UE și alte țări participante de a participa într-o instituție elvețiană prin intermediul Erasmus+;

Eforturile europene și internaționale:

  • Evidențiind accentul pus de Organizația Internațională a Muncii pe munca decentă și pe cei patru piloni ai Agendei pentru o muncă decentă – crearea de locuri de muncă, protecție socială, drepturile la locul de muncă, și dialogul social – ca elemente integrale ale Agenției ONU pentru dezvoltare sustenabilă 2030;
  • Rămânând preocupați de finanțarea insuficientă pentru Inițiativa pentru ocuparea tinerilor, prin intermediul căreia scheme de ocupare a tinerilor sunt finanțate;
  • Salutând anunțul Comisiei Europene prin care 2022 este declarat Anul european al tineretului;
  • Reiterând angajamentul solid la nivel european pentru lupta împotriva discriminării, precarității, salariilor de intrare mici și condițiilor de ocupare nesigure ca parte a Pilonului european al drepturilor sociale în statele membre U;
  • Atrăgând atenția asupra decalajului de gen atât asupra ratelor de ocupare cât și asupra salarizarii tinerilor pe piața europeană a muncii, ceea ce are repercusiuni pentru ocuparea matură; așadar politicile viitoare luate de state membre pentru sprijinirea echilibrului de gen în ocuparea tinerilor ar avea de asemenea efecte pozitive pe termen lung asupra dinamicilor de gen pe piețele europene ale forței de muncă;

Inițiativele la nivel european 

  • Privind cu apreciere nivelul înalt al mobilității studențești și al programelor de schimb în Europa, dovedite în particular Erasmus+, al cărui buget va fi crescut prin intermediul Fondului European pentru noua generație de la 14,7 miliarde la 23,4 miliarde de euro; alte eforturi precum Inițiativa pentru ocuparea tinerilor; Tineretului în mișcarea; Alianța europeană pentru ucenicie, dar și Corpul european de solidaritate care combină voluntariatul mobilitatea; 
  • Salutând propunerea Comisiei pentru introducerea programului ALMA, dedicat plasamentelor în scopul muncii pentru persoanele fără loc de muncă, sprijinind formarea, educația și ocuparea tinerilor, precum și mobilitatea profesională transfrontalieră a tinerilor care altfel nu ar avea această oportunitate;
  • Conștienți de importanța schemelor de mobilitate pentru tineret dincolo de cadrele pentru educație superioară, precum educația vocațională, formarea profesională și ucenicia, cu rol asupra consolidării piețelor europene ale forței de muncă; 
  • Rememorând Noua agendă pentru competențe a Comisiei Europene, în special în domeniul emergent al tehnologiei și digitalului, ca o preocupare politică de nivel înalt pentru tinerii profesioniști pentru facilitarea tranziției acestora către piața muncii și pentru stimularea antreprenoriatului; 
  • Conștienți de consecințele unor revărsări negative a șomajului tinerilor de la nivelul piețelor naționale ale forței de muncă la nivel european; 
  • Recunoscând efectele adverse ale existenței în continuarea ale unor bariere lingvistice asupra perspectivelor de ocupare internațională a tinerilor europeni, precum și importanța predării limbii engleze ca ea mai larg vorbită limbă din Europa;
  • Fiind profund convinși că proiectul federal european, și cel mai important zona euro,se bazează pe propuneri concrete pentru consolidarea unei uniuni fiscale pentru complementarea monedei unice prin creșterea cererii de forță de muncă în regiunile cele mai afectate de șocuri asimetrice;
  • Încurajând implicarea vocilor tinerilor în Conferința pentru viitorul Europei și faptul că va permite JEF Europe și altor organizații să fie ascultate și luate în considerare, 

 

Prin urmare, JEF Europa;

  1. Îndeamnă statele membre să implementeze politici care cuprinde oportunități de ocupare pentru tineri sigure și stabile pe piețele forței de muncă, luând în considerare extinderea forței de muncă calificată prin creșterea programelor de mobilitate, precum Erasmus +, pentru a fi folosite în mod continuu și legate de structurile pieței din Uniunea European pentru a încuraja mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor tineri; 
  2. Solicită inițiative aflate sub fondurile Next Generation UE, similare Erasmus + și Corpului European de Solidaritate, să fie sprijinite prin creșterea finanțării și accesibilității; 
  3. Solicită statelor membre să implementa politici de armonizare a standardelor și reglementărilor pentru pieței forței de muncă, precum și să ia în considerare schemele comune de pensionare, un posibil exemplu fiind o schema europeană de asigurare în caz de șomaj; 
  4. Solicită de asemenea guvernelor statelor membre să urmărească scopurile evidențiate în Agenda ONU 2030 privind obiectivele de dezvoltare sustenabilă, în special conectate cu munca decentă și creșterea economic, reducând în același timp proporția de tineri NEET, așa cum este menționată ca prioritate, precum și dezvoltarea unei strategii globale privind ocuparea tinerilor și implementarea Pactul global pentru locuri de muncă al Organizației Internaționale a Muncii; 
  5. Solicită armonizarea schemelor de formare vocațională, astfel încât să permită tinerilor europene să își urmeze ocupația în toate statele membre fără a fi afectați de diferențele naționale privind reglementările de certificare și calificare; 
  6. Cere o mai bună îmbunătățire a serviciului EURES, care ar trebui să fie principalul protal pentru persoanele care caută activ locuri de muncă online sau care caută lucrători pentru angajare în țările europene, pentru a crea astfel o „piață de oferte de locuri de muncă” unică;
  7. Solicită Uniunii Europene să implementeze un plan special la nivelul UE pentru dezvoltare și ocupare, finanțat printr-un buget UE adecvat;
  8. Cere Comisiei Europene să pregătească îndrumări la nivelul Europei privind predarea limbilor străine, în vederea asigurării faptului că fiecare student european a obținut cel puțin nivelul B2 pe scara CEFR în cel puțin o limbă străină până la finalul educației obligatorii a acestora;
  9. Încurajează decidenții UE să ia în considerare propunerile organizațiilor de tineret din timpul Conferinței privind viitorul Europei, precum și din contextul Anului european al tineretului, care ar putea soluționarea problemele existente (precum șomajul tinerilor, restricțiile asupra mobilității de tineret) cu soluții concrete, asigurând în acel timp o educație de calitate înaltă, oportunități și incluziune socială; 
  10. Încurajează Regatul Unit să reanalizeze decizia de a părăsi Erasmus+ și să se alăture din nou pentru a permite o perspectivă și un viitor european pentru tineri;
  11. Invită UE și Elveția să ajungă la o asociere deplină a Elveției la programul Erasmus+;
  12. Încurajează Consiliul UE și Parlamentul European să adopte programul ALMA propus de Comisia Europeană.